Salutare!
Iata-ne ajunsi in perioada in care coloniile de albine se inmultesc, cu…..sau fara voia stuparului.
Desigur ai citit pana acum multe despre metodele de inmultire artificiala, drept pentru care nu te voi mai plictisi si eu.
Vreau doar sa iti dau cateva elemente de baza pe care bine-nteles nu le gasesti in alte parti.
Asadar, ce inseamna inmultire?
Dintr – o colonie sa faci inca una, sau doua, sau chiar 10. Adica sa formezi noi unitati biologice independente, care pe masura dezvoltarii vor deveni colonii de productie.
Este important sa stii ca formarea de roiuri artificiale nu se face oricum, daca vrei sa ai rezultate. Asadar , elementele importante sunt:
1. Existenta unui cules cel putin de intretinere daca nu de productie. Pentru ca e important ca noua colonie sa se dezvolte rapid. Si mai important e ca o colonie sa se poata dezvolta singura.
2. Disponibilitatea unei matci imperecheate tinere. Nici o matca nu oua asa cum o face una proaspat imperecheata.
3. Divizarea coloniilor de baza sa se faca in raport de adaos. Adica trebuie sa iei in calcul disparitia albinelor mature si o eventuala depopulare a roiului, care trebuie compensata prin eclozionarea albinelor tinere.
Pe sistemul meu de lucru (descris in cartea Albinaritul in Sistem Maximus) am conceput cateva metode de formare si dezvoltare a roiurilor care tin cont de aceste trei reguli de baza.
Stii de ce?
Pentru ca inmultirea artificiala a coloniilor de albine nu se face la intamplare.
Care este obiectivul principal in momentul in care te decizi sa faci un roi?
Roiul nou format sa ajunga cat mai repede mare.
Asta inseamna bine-nteles ca trebuie sa te feresti de colonii slab dezvoltate.
Scrie-mi printr-un mesaj ce neplaceri ai intampinat la inmultirea stupilor tai, si iti voi raspunde in cel mai scurt timp.
De asemenea te poti inscrie la noutati lasand adresa ta de mail in sectiunea din dreapta, la newsletter.
Detalii despre un nou sistem de intretinere a albinelor cu toate operatiunile specifice de-a lungul unui an intreg poti afla intrand la sectiunea “Noutati”.
Salutare,
Incheiasem subiectul despre valorificarea culesului la salcam cu o intrebare: De ce creste productia daca lasam mai mult mierea la maturat ?
Astazi vom dezvolta raspunsul si vom vedea de ce e bine sa nu extragem imediat ce s-a terminat culesul(daca este unul intens), si ce trebuie sa facem pentru a mentine colonia in echilibru de dezvoltare in continuare.
Daca ai stat pe langa mine pana acum ai vazut ca esentialul in stuparit il reprezinta pe langa o matca rasarita un sistem adecvat. Hai sa facem o mica recapitulare: ce reprezinta un sistem adecvat?
Un sistem care sa contina toate cele cinci elemente.
Stii de ce?
Pentru ca productia de miere este legata direct de sistemul pe care il folosesti.
Pentru ca o productie crescuta reflecta flexibilitatea sistemului si capacitatea coloniei de a lucra in echilibru.
Albina are instinctul de acumulare si intr-adevar depune miere in orice loc care reprezinta habitatul ei(stupul). Dar noi vorbim de o apicultura profitabila si de rentabilitate in deplin acord cu starea de echilibru.
Noi vrem productie si o putem realiza fara sa stresam colonia folosind un sistem adecvat.
In timpul culesului albina depoziteaza nectarul pe care il aduce in stup acolo unde gaseste loc. Sa nu crezi ca il va baga din prima in magazin, pentru ca nectarul va suferi multe transformari pana sa ajunga miere.
Aceasta este prima faza , de acumulare. Faza care precede la majoritatea stuparilor blocarea cuibului datorita folosirii unui sistem inadecvat.
Dupa ce este depozitat pe unde apuca, de regula in cuib in orice celula goala, este preluat de alte albine si intins pe peretii altor celule goale unde este ventilat si imbogatit cu enzime prin regurgitari succesive . In aceasta faza se face si invertirea glucidelor , proces care face mierea direct asimilabila pentru om.
Am vorbit deci de faza de maturare, care implica ventilare si invertire enzimatica.
In momentul in care procentul de apa ajunge in jur de 18% nectarul este transformat in miere, depozitat si capacit.
Iata deci si ultima faza, cea de depozitare.
Acum ca ai vazut cum se face mierea poti sa iti dai seama care sunt necesitatile coloniei in acest sens.
Cheia unei mieri de calitate este reprezentata de maturare si invertire.
Cheia unei productii ridicate este reprezentata de maturare si invertire.
Daca extragi cand ramele sunt capacite complet( cum fac eu), vei observa ca mierea nu cristalizeaza asa repede, pastrandu-se timp indelungat in stare fluida. De ce se intampla acest lucru te las pe tine sa judeci singur.
Este esential sa stii ca:
– mierea extrasa fara a fi capacita nu este invertita si maturata corespunzator
– cu cat lasi mai mult mierea in stup cu atat colonia acumuleaza mai mult
– un sistem de intretinere adecvat creeaza coloniei posibilitatea de “fabricare “ a mierii in mod constant, prin flexibilitatea sa.
– un sistem de intretinere adecvat permite extragerea mierii din faguri curati, in care nu a fost crescut puiet, indiferent de cules.
Salutare!
Pentru ca au inceput deja sa infloreasca salcamii, vreau sa-ti dau cateva trucuri prin care sa ocolesti anumite situatii neplacute si fireste, sa ai o recolta cat mai buna.
Trebuie sa stii ca in conditiile unui cules de intensitate mare si de scurta durata(cum este cel la salcam) trebuie sa ai in primul rand culegatoare. Adica albina care sa aduca nectarul in stup.Vei observa deseori in aceasta perioada nectar dispus haotic, in mijlocul cuibului, in detrimentul celulelor de puiet.
Este o situatie normala si temporara, pentru ca oferta de nectar e bogata si coloniile vor sa acumuleze cat mai mult. In plus, spatiul matcii pentru ponta va fi redus o anumita perioada tocmai din acest considerent.
Ei bine, de ce se intampla acest lucru?
Am discutat acest aspect la subiectul:” De ce se blocheaza cuibul in cules”.
Acum, ce trebuie sa faci tu in aceasta perioada.
In primul rand, nimic. Pentru ca totul trebuia facut inainte, acum nu mai deranjezi coloniile.
Cateva reguli de baza pentru tine:
– asiguri intotdeauna spatiu de depunere nectar de acelasi volum ca spatiul de cuib. Adica, ai 10 rame in cuib, trebuie sa ai cel putin un volum de 10 rame in cat. Am vazut majoritatea stuparilor la salcam cu cuib de 10 rame dadant si 1 cat de ½ sau ¾. Gresit!
– Spatiul de magazie sa fie fractionat, cu rama mai mica decat rama mare de cuib. Pentru Dadant e ideala magazia de ½. Trebuie sa ai deci 2 magazii cu care sa te mai joci din cand in cand(vezi capitolul “Intretinerea coloniilor in timpul culesului” )din cartea Albinaritul in Sistem Maximus.
– Deschide urdinisul la maxim
Asa cum am spus, prima data nectarul va fi depozitat in cuib. De acolo pana la urcarea lui in cat mai dureaza, pentru ca trebuie ventilat si maturat.
Extractia mierii incearca sa o faci dupa ce rama e capacita pe min 80% din suprafata. Asta daca vrei sa scoti o miere de calitate si nu esti interesat de vanzarea rapida a ursului din padure.
Este esential sa stii ca:
– nu trebuie sa orfanizezi coloniile pentru a scoate productie mare de miere
– trebuie sa ai spatiu generos de depozitare, pentru ca albina intinde mai intai nectarul pe peretii celulelor pentru ventilare si apoi il depoziteaza. Un spatiu mic inseamna productie mica!
– daca te joci cum trebuie cu corpurile de magazin(care trebuie sa fie obligatoriu minim 2) ai sanse sa cresti productia cu un 20-30%.
– lasand mierea mai mult la maturat vei avea si productie mai mare. De ce oare?
Salutare.Vreau sa te introduc acum intr-un univers guvernat de principii si legi cu totul aparte, care au corespondenta dincolo de substratul material pe care il stim cu totii.Este vorba de un sistem holistic care integreaza toate substraturile universale.
Ei bine, apicultura naturala e strans legata de aceste aspecte , de la miscarile planetelor pana la florile din care albinele sorb nectar, realizand conexiuni si interdependente pana la cele mai fine niveluri.
Ceea ce-ti spun acum poate suna foarte dur pentru tine dar este real: modul in care se face apicultura conventionala (obisnuita) la ora actuala in Romania sau in lume este contrar insasi naturii albinei.
Daca apicultura naturala reprezinta cel mai inalt nivel apropiindu-se chiar de ideal, apicultura conventionala se afla la nivelul cel mai de jos. Desigur, sistemul natural include si apicultura biodinamica, la care vom face cateva referiri in cele ce urmeaza.
Ei, si atunci apicultura ecologica ce mai e?
Pai… ce sa fie, e tot un sistem” conventional” care foloseste pe cat posibil in tratamente substante ecologice in locul celor chimice de sinteza, cu toxicitate crescuta.
Avem asadar doua sisteme specifice in apicultura:
– fizice : se raporteaza strict la planul fizic – material, elaborand legi si principii aferente acestuia. Este ghidat de ratiune si supus permanent erorilor datorita faptului ca a pierdut capacitatea de raportare la matricea originara. E ceva de genul: dam la vaci faina de oase , care d.p.d.v. fizico-chimic e excelenta ca support nutritional si tot ce deriva de aici. Astfel apare boala vacii nebune din cauza incalcarii unor legi nescrise si ruperii echilibrului. Din pacate si albinele s-au inscris pe acest trend descendent, fenomenul CCD fiind graitor in acest sens.
Cuvantul reprezentativ pentru sistemele fizice este exploatare.
– holistice, care reusesc inglobarea planului fizic in contextul universal, elaborand principii specifice care au ca rol sustinerea echilibrului. Existenta legilor nescrise vine din cele mai vechi timpuri, cand oamenii le percepeau fara sa si le poata explica. Acum s-a dovedit ca sunt valabile, cu atat mai mult cu cat pot fi asociate anumitor stiinte.
Cuvantul reprezentativ pentru sistemele holistice este armonie/echilibru.
In fine, sper ca ai inteles diferentele. Daca iti spun ca apicultura naturala mentine echilibrul, iar cea conventionala il distruge ma crezi?
Bine , dar de ce nu se practica pe scara larga apicultura naturala – biodinamica, daca e asa de buna? Simplu, pentru ca nu e profitabila d.p.d.v. economic. Populatia nu este educata si nu face diferenta intre ce e bun si mai putin bun.
De la Rudolph Steiner , parintele sistemului biodinamic aplicat deopotriva in agricultura , pe linie de stuparit nu ne-a ramas decat un ciclu de 8 conferinte care reusesc sa integreze albina si natura ei in cele mai inalte planuri ale existentei.
Alege sa te abonezi la newsletterul nostru pentru a afla cele mai noi si cele mai interesante articole si informatii din domeniul apiculturii. Tot ce trebuie sa faci este sa completezi formularul din dreapta, unde trebuie sa introduci un nume si adresa ta de mail . Dureaza doar câteva clipe.
Am vorbit data trecuta despre modul cum ierneaza albinele, iar acum vom vedea ce probleme pot apare in aceasta perioada si care sunt modalitatile prin care le putem preveni. Vorbim de fapt despre factori de stres , directi sau indirecti.
Cand vorbesc despre stres ma refer la toti factorii care perturba activitatea de echilibru. In aceasta categorie intra factorii fizici (temperatura, radiatiile, umiditatea, condensul), chimici( hrana, substante chimice), biologici( bacterii, virusi, ciuperci, paraziti,insecte, oameni). Normal, de aici deducem ca si albinele sunt stresate. Ca orice alt organism de pe pamant, care sufera datorita schimbarii conditiilor de viata. Dar despre stres si implicatiile sale vom discuta in zilele urmatoare, este un subiect pe cat de important pe-atat de vast.
Deocamdata este suficient sa intelegem ca stresul nu inseamna numai ceea ce crede majoritatea: criza economica, venirea soacrei in vizita sau ceva ce are toata lumea in ziua de azi. In primul rand stresul nu exista numai la oameni.
Acum sa revenim la subiect si sa identificam factorii de stres datorati iernarii, pentru a sti cu cine ne luptam.
Dusmanul cel mai de temut al apicultorului si mai putin al albinelor este frigul. Factor de stres indirect, generator, care da nastere unor factori secundari, directi:
– condensul
– scaderea concentratiei de oxigen
– cresterea concentratiei de CO2
Un factor direct care nu depinde de frig dar actioneaza impreuna cu el si de aceea merita amintit il constituie:
– lipsa rezervelor de hrana corespunzatoare
La randul lor acesti factori secundari prin actiunea lor directa dau nastere la cativa factori aditionali :
– mucegai
– scaderea capacitatii de metabolizare a glucozei si a producerii de energie
– inmultirea bacteriilor si fungilor, favorizand aparitia nosemei, puietului varos
– alterarea rezervelor de miere daca acestea au ramas necapacite
Mergand pe fir in continuare deslusim aparitia efectelor pe care factorii de stres i-au generat, incadrate in fenomenul de uzura prematura a albinelor, scaderea imunitatii si capacitatii de rezistenta. Acest lucru se observa foarte bine in primavara, cand colonia nu se dezvolta cum trebuie, iesind slabita din iarna.
Acestia sunt factorii cei mai importanti care pot pune in pericol viata coloniei de albine. Am mentionat frigul ca factor generator indirect care nu are insa un cuvant direct de spus, pentru ca albina nu moare niciodata de frig. Ba da, moare de frig doar daca nu are mancare.
Frigul genereaza in lipsa unei gestionari corespunzatoare a situatiei alti factori care actioneaza direct.
Odata inteles acest aspect fiecare va sti ce sa faca si cum sa procedeze efectiv pentru a preveni aparitia factorilor de stres enumerati mai sus si a pastra colonia in echilibru, adica sanatoasa.
In continuare un alt videoclip cu modul in care se poate ierna simplu, fara factori de stres:
Una dintre etapele din viata coloniei de albine care ne preocupa destul de mult este iernarea. Aflandu-ne exact in aceasta perioada hai sa zabovim putin pe-aici.
In primii mei ani de apicultura foloseam la impachetare ca toata lumea paturi, diafragme de polistiren, urdinis cat mai mic sa nu intre frigul…ce mai , eram dedicat, iar in primavara mucegaiul si diareea erau prezente. Asta pentru ca din start punctul de plecare era gresit. Asa l-am invatat si eu ca multi altii, practicandu-l pana la un moment dat.
Ca o ciresica de pe tort iti spun ca acum pentru mine urdinisul are doar valoarea intrarii/iesirii albinelor. Indiferent de anotimp, indiferent de vreme. Ce parere ai?
Majoritatea stuparilor au obiceiul sa infofoleasca bine albinele cu tot felul de haine sau substante, plecand de la blugi , trecand pe la izmene si ajungand la vata minerala sau mai rau, carton asfaltat. Eu nu ma gandesc decat la toxicitatea pe care o genereaza materialele de constructii, nu la altceva. Ma amuz chiar cand imi amintesc de unul care a epuizat toamna stocul de blugi de la un magazin second , iar in primavara toate gardurile erau pline de blugi uzi si mucegaiti(avea omul peste 100 de stupi, ce vrei).
Ei…dar albina nu moare niciodata de frig daca are mancare, la ce bun sa o invelim? Si daca nu are mancare, moare din aceasta cauza….deci tot o invelim degeaba.
Acum pentru inceput cateva notiuni generale.
Odata cu scaderea temperaturii colonia se strange in ghem , acesta fiind o structura sub forma de elipsa. Poate ai citit si tu cate ceva, ghemul are o coaja si un miez. In coaja stau albinele batrane, in centru cele tinere cu regina. Caldura difuzeaza asadar de la centru catre periferie pastrand o temperatura medie de 14-15 grade in lipsa puietului si 35-36 de grade la aparitia acestuia. Pentru a genera caldura albinele trebuie sa consume hrana energetica(miere). Pentru a rezista cat mai bine vremii potrivnice si a fi longeviva trebuie sa aiba un corp gras consistent pregatit pe polenul consumat in toamna din abundenta.
Temperatura in centrul ghemului este cea mai ridicata, scazand pe masura ce inaintam catre periferie. Interesant, in exteriorul ghemului la cativa mm termometrul arata numai cu 1-2 grade mai mult decat temperatura de afara. Asta inseamna ca albina incalzeste doar ghemul si nu lada in care se afla. Bine, dar cum elibereaza caldura?
Simplu, consumand miere si miscand usor din aripi. Doar miere. Pastura este utila la cresterea primului puiet in primavara, fiind deci o hrana plastica, cu continut ridicat de proteine.Dar despre acestea vom discuta mai pe larg cand vom vorbi de nutritie.
Pana aici cam stim cu totii despre ce este vorba daca am deschis cateva carti de apicultura. Din fericire in stuparit partea practica e cea mai importanta. Este esential sa conducem existenta coloniilor cat mai aproape de starea de echilibru si sa generam cat mai putini factori de stres. Acum intuiesti care este cel mai mare dusman al albinelor.
Priveste in acest videoclip modul meu de iernare. Poti sa-mi lasi un mesaj pe site. Iernare uscata!