Salut

Azi vreau sa stabilim din start un lucru foarte important: Carpatica nu e Carnica!

Peste tot vad scris insa exact contrariul, cum ca ar fi una si aceeasi. Ceeea ce este insa neadevarat. Intr-un articol anterior(click aici pe el) am explicat si aratat diferentele regionale ale carpatinei pe teritoriul Romaniei. Chiar daca ardelenii si banatenii ar fi mai indreptatiti sa spuna ca ei au carnica, nu e chiar asa, ei au o varietate de carpatina care intr-adevar tinde spre carnica datorita pozitiei lor geografice, dar nici aceea nu este 100% carnica.

Carpatina adevarata si autentica se gasea/gaseste insa la exteriorul carpatilor, in Moldova si Muntenia.

Cum putem afla foarte simplu, prin mijloace absolut normale( fara sa apelam la analize de cromozomi sau franturi de aripi) daca avem carnica sau carpatina in stupina? Sau ambele?

Priveste pozele de mai sus: in cea de sus cu matca se afla carnica( o poti mari printr-un click), iar in cea de jos carpatina. Pozele sunt realizate fiecare pe fonduri diferite, respectiv pe fagure inchis si deschis la culoare, astfel incat sa fie puse in evidenta exact caracterele specifice ale fiecareia, fara a beneficia insa de ajutorul imaginii de fond. Daca erau facute invers, carpatina ar fi parut intr-adevar mai intunecata pe un fagure alb , iar carnica mult mai deschisa pe un fagure inchis, ceea ce ar fi deformat intr-o oarecare masura realitatea.

Diferentele observabile cu ochiul liber sunt foarte clare:

1. Ca impresie generala carpatina e mai inchisa la culoare si mai putin paroasa, carnica e mai deschisa si mai abundenta in perisori
2. Inelele de perisori de pe abdomen sunt la carpatina mai inchisi si mai subtiri, in timp ce la carnica sunt mai groase si mai deschise la culoare
3. Toracele carpatinelor este mai putin paros si mai inchis la culoare, in comparatie cu toracele carniolelor(mai paros si mai deschis)
4. Albinele carniole sunt mai groase si mai robuste la prima vedere decat carpatinele, care sunt mai subtirele si putin mai lunguiete
5. Matcile carnica sunt la fel, groase si mai scurte. Matcile carpatine sunt lungi si subtiri.

Ca diferente de comportament, as enumera printre altele:

1. Carpatina ierneaza cu populatie putina, se dezvolta bine in primavara dar tot nu ajunge la dimensiunile la care ajunge o populatie de carnica. La extragerea mierii, la carpatine caturile sunt de regula aproape fara albine, pe cand la carniole situatia este exact inversa, datorita populatiei mult mai numeroase
2. Carnica roieste mult si bine. Carpatina putin sau foarte putin. Cine spune ca albina carpatina e roitoare, are sigur un ecotip inrudit cu carnica sau cine stie ce hibrizi proveniti din diferite incrucisari.
3. Carpatina da de departe cea mai gustoasa miere. Chiar daca cu cateva kg mai putin, e mult mai bine maturata si are chiar gust de miere. Am avut surpriza sa constat ca, colonii de carnica au umlut caturile cu o miere(desi capacita complet) cu continut mare de apa si fara aroma.

De scris ar mai fi multe, dar e bine sa stim cateva repere.

Avem atat diferente morfologice, cat si de comportament. Chiar daca indicele cubital se situeaza intre aceleasi limite, oare mai putem spune ca –Carpatica e totuna cu Carnica?

Daca ti s-a parut interesant acest mesaj distribuie-l mai departe. Nu vom sti sa apreciem ce avem decat atunci cand vom realiza ca avem ceva.

Pentru a primi in continuare cele mai noi mesaje nu ezita sa te inscrii la newsletter. Astept mesajul tau. Pe curand!

Recent am avut o discutie cu un crescator de matci care imi povestea cu entuziasm despre o linie curata de carpatine pe care a descoperit-o de curand. Pentru ca zona de apartenenta imi era cunoscuta ca fiind intens tranzitata de apicultori la culesul de salcam(chiar si de persoana in cauza), nu am ezitat sa intreb pe ce isi bazeaza afirmatia cum ca ar fi gasit carpatina si nu altceva.
Raspunsurile care vor urma constituie o sinteza a mai multor discutii cu diferiti crescatori de matci. Putem vedea la rece daca suntem cu adevarat pregatiti si stim ce inseamna sa avem o rasa, sa o conservam si sa o imbunatatim pentru a fi competitiva cu ceea ce exista in afara.
Astfel, detinem in stupinele noastre albine carpatine pentru ca:
1. Albina carpatina nu are inele galbene.
Corect dar nu suficient. Nici alte rase nu au inele galbene si nu sunt carpatine.

2. Matcile fiice se imperecheaza in stupina, deci se vor imperechea cu trantori de-ai mei.
Se pot imperechea si cu trantori din alte stupine.

3. Matcile fiice se imperecheaza inainte de salcam, astfel nu exista riscul hibridarii in timpul pastoralului.
Vezi punctul 2, este acelasi lucru.

4. Matcile fiice prezinta calitati mult mai bune decat ale mamelor, deci rasa este din ce in ce mai pura.
Aici un FALS mare. Hibridarea face ca matcile F1 sa intreaca intr-adevar matcile mame, si nu stabilitatea caracterelor rasei, care nu se poate observa brusc de la urmatoarea generatie.

5. Carpatina ierneaza cu populatie mai multa, in timp ce carnica, cu populatie mai putina.
Totul depinde de varsta matcilor, hrana, varroa, etc. Deci nu poate fi stabilit ca un criteriu.

6. Matcile carpatine sunt mai lungi si subtiri, in timp ce matcile carnica sunt mai scurte si mai groase.
Aici partial este adevarat. Asa cum vom vedea in continuare, afirmatia este valabila in special pentru matcile din exteriorul arcului carpatic.

7. Carpatina are o dezvoltare mai lenta decat carnica, care este exploziva in primavara.
Din nou depinde de modul cum a iernat, de varsta reginei si de existenta proviziilor. Si as mai adauga: colonii de carpatina cu mai putine albine au fost mult mai productive decat colonii de carnica dezvoltate ca la carte.

Din cele cateva raspunsuri, deducem ca, din pacate, mai avem mult pana departe. Mai ales ca acum, mai nou, rasa carpatina este de fapt rasa carnica?! Aud din ce in ce mai des aceasta afirmatie si cred ca ar trebui sa delimitam putin lucrurile.

Mai sus avem  harta cu raspandirea pe glob a albinelor melifere, dupa Ruttner.

Se poate observa ca in partea de est si sud a existat Apis Mellifera Macedonica, iar in partea de centru-vest Apis Mellifera Carnica. Practic, ecotipurile din Campia de Vest si Campia Transilvaniei, separate de celelalte ecotipuri prin muntii Carpati, se apropie mai mult de carnica in timp ce ecotipul zonei dealurilor subcarpatice, ecotipul din zona Moldovei si ecotipul de stepa si Câmpia Dunarii fac parte din subspecia Apis Mellifera Macedonica, impreuna cu nord-estul Greciei, Bulgaria, o parte din Ucraina.

Daca analizam putin, ipoteza este perfect plauzibila. Raspandirea albinelor in trecut se facea prin roire, nu tinea cont de granite ci de formele de relief. Carnica s-a raspandit cu usurinta pana in interiorul arcului carpatic, in timp ce macedonica a acoperit teritoriul din exteriorul acestuia. Si una si cealalta au dezvoltat apoi anumite particularitati specifice , ceea ce a dus la aparitia subspeciei Apis Mellifera Carpatica , cu ecotipurile in cauza.

Astfel, albina carpatina din Banat si Podisul Transilvaniei poate fi o carnica bruta, nemodificata, un izvor nealterat de gene pentru rudele ei mult prea selectionate din occident. In Banat amestecul cu albina italiana este mai pregnant.

In schimb, soiul de albine carpatine din exteriorul arcului carpatic( Moldova si Tara Romaneasca ) poate aspira cu succes la adevaratul titlu de albina carpatina. Teritoriul sau se intinde pe teritoriul vechii Tracii si nu a beneficiat de “imbunatatirile” de care a beneficiat carnica in Europa occidentala.

Timpul va decide insa daca aceasta rasa va supravietui sau nu. Daca va fi ceva care merita sa ramana, va ramane oricum, cu sau fara ajutorul nostru.

Poti sa adaugi mesajul tau in legatura cu acest subiect in casuta de mai jos. Sarbatori fericite!

 

Metodele de crestere si selectie sunt descrise la sectiunea “Obtinerea Matcilor”.

   Caracteristici:

  – culoare predominanta: negru sau negru cu nuante de brun inchis

– forma abdomen: lung si subtire, matca nu il taraste pe faguri.

– caracteristici: – vitalitate crescuta, rezistenta la boli

– instinct igienic dezvoltat

– organizare excelenta raportata la conditiile de mediu, bune culegatoare

– instinct de roire scazut

Datorita modului de intretinere a albinelor in sistem natural(din anul 2006  am renuntat complet la orice tratament chimic ) si tehnicilor speciale de crestere a matcilor, se observa aparitia unor calitati deosebite care rezulta din regenerarea biologica a coloniilor.

 Se preteaza foarte bine la intretinerea coloniilor in sistem bio, avand un grad ridicat de rezistenta la varooza.

  Formular de comanda