Salut!

Continuam discutiile asa cum am promis data trecuta si vom  vedea de ce tarile europei de vest vor sa se reintoarca la Apis Mellifera Mellifera, albina pe care au avut-o candva si care a ajuns sa dispara total din cauza importului  masiv de Buckfast si Carnica.

Pentru aceasta rasa de albine se fac in prezent eforturi uriase. Se reincearca reinvierea ei in toate tarile occidentale. S-au constituit asociatii de profil in diferite tari si s-au adoptat legal masuri de protejare, au aparut statii de imperechere izolate, protejate legal.

Ba mai mult, se fac determinari genetice in laboratoare performante pentru a se reaseza si stabili din nou noi linii de material genetic pur.

Aceasta este situatia la ora actuala in centrul europei.

Ce se intampla insa la noi?

Stim cu totii, dar ceea ce nu stim este ca la baza  albina carpatina are o diversitate genetica mult mai mare decat albina neagra( apis mellifera mellifera), deci este mult mai valoroasa. Am observat insa ca  inceput sa se  aduca si  la noi acest soi de albina pe langa altele.

Trebuie precizat din start: acest tip de albina a fost foarte putin sau aproape deloc selectionata. La fel ca si carpatina.

Eu am avut albina neagra din doua surse, Norvegia si Suedia. Dupa ce m-am saturat sa le vad cum alearga pe fagure ca nebunele la ridicarea ramei si se strang intr-un colt facand ciorchine dupa care bine-nteles cad de pe rama( uneori cu tot cu matca), am renuntat la ele. In plus, in toiul verii erau pline de puiet varos , productivitatea nu m-a dat pe spate cu exceptia unei singure colonii, iar despre varooza, ce sa spun….burete absorbant. Daca ar fi avut lipici pe ele si cred ca tot nu aveau mai multi paduchi decat au avut.

Toata distractia a tinut doar o vara si doua ierni. Apoi am renuntat.

Cu toate aceste particularitati pe care albina neagra le are, este intens cautata si inmultita. Pentru ca, ca orice rasa de albine naturala, nemodificata de mana omului, are niste calitati care nu se mai regasesc la albinele selectionate.

Despre acest lucru vom vorbi in continuare. Vom face o analiza holistica.

Selectia- un cuvant interesant, care sugereaza o anume calitate a unui material…selectionat. Selectia s-a facut mereu dupa anumite criterii, in toate domeniile. In apicultura s-a tinut cont in primul rand de factorul productivitate, apoi s-au introdus si elemente de comportament: comportament bland pe faguri, instinct slab de roire( pentru a se lucra mai eficient), urmand ca apoi sa se faca selectie si pe instinct igienic si mai nou  pe imunitate, rezistenta la boli?!

Are vreo legatura instinctul igienic cu imunitatea? Nicidecum.

Da click aici pentru articolul despre instinct igenic din punctul meu de vedere.Vei vedea de ce acest VSH nu are nici o importanta ca si criteriu de selectie( si nici o legatura cu imunitatea).

Din contra, cand in colonie a aparut comportamentul de descapacire a puietului capacit prin evidentierea puietului incomplet dezvoltat, cu ochii rosii -visinii, acest lucru indica un dezechilibru in colonie. Nu este nicidecum vorba de VSH, ci de faptul ca acolo este o infestatie masiva de varroa, poate un inceput de puiet varos sau chiar de loca americana.

VSH ca test de eliminare a larvelor congelate nu are nici o valoare in rezistenta coloniei de albine la boli! Daca vrem sa evidentiem un VSH adevarat, punem un fagure de 5/5cm infestat cu loca americana si urmarim ce se intampla.

Interesant este faptul ca pe masura ce selectia avanseaza, in intervale de timp apar alte criterii de calitate, care trebuie ….selectionate.

Aceasta inseamna ca: selectia nu stabilizeaza  ba din contra: produce dezechilibre. Daca nu ar fi asa, de ce ar mai trebui sa selectionam?

Adica, prin stabilizarea anumitor caractere se dezechilibreaza altele? Exact.  Ultima gaselnita a selectiei la ora actuala este pe instinct igienic( VSH) si pe instinctul de distrugere a paduchilor cu mandibulele( Varroa Killer).

Si cu dezechilibrele cum ramane? Unde vor apare?

Acestea vor fi dominante in sfera imunitatii, rezistentei la boli, calitatii produselor apicole.

Si rezultatele nu au incetat sa apara:

• Fenomenul CCD
• Imposibilitatea pastrarii caracterelor selectionate la urmasi, fara a perpetua alte dezechilibre
• Slaba calitate a produselor apicole, in contrast cu productia crescuta: miere multa fara gust si consistenta, ceara cu continut necorespunzator de acizi grasi, vitamine, laptisor de matca, apilarnil cu continut necorespunzator de elemente nutritive vitale, etc.

Si factorul cel mai important dintre toate, cel care a impins tarile civilizate la repopularea cu albina neagra: imposibilitatea polenizarii florei spontane, pentru asigurarea biodiversitatii.

Albinele selectionate viziteaza doar florile care dau aport maxim de nectar. Cum in tarile civilizate acestea exista doar in cazul culturilor, mierea lor este saraca nu numai in enzime, dar si in alti nutrienti.

Iar acum o intrebare cheie: daca ar avea conditii naturale de dezvoltare, fara flora cultivata, aceste albine ar da produse de calitate?

Raspuns: Partial, doar produsele care vin direct din natura, fara procesare interna( polen, pastura, propolis). La polen si pastura si aici exista semne de intrebare, diversitatea florala fiind mult mai mica decat in cazul albinelor neselectionate. Pentru ca selectia induce inclusiv modificari si in planul organic, acest lucru va avea urmari in special asupra laptisorului de matca, apilarnilului, cerii si mierii( prin continutul enzimatic).

Daca materialul ti s-a parut interesant, da un like si lasa-mi parerea ta intr-un mesaj.

Daca vrei sa fii permanent conectat la noutati intra in grupul nostru prin abonare la newsletter.

Detalii despre criterii de selectie holistice si multe alte lucruri interesant gasesti in cartea “Initiere si practica in apicultura organica si naturala”.

Un An Nou plin de bucurii!

 

 

 

Salutare!

Dupa ce data trecuta am vorbit despre etapa de  crestere a matcilor si necesitatea ultilizarii anumitor principii biodinamice pentru stabilizarea si transmiterea corecta a informatiei, astazi vom vorbi despre etapa de imperechere.

Eu consider ca perioada imperecherii poate fi impartita in doua :

–         perioada de dinainte, de la iesirea din botca pana  la zoborul de imperechere

–         perioada de dupa, de la zborul de imperechere pana la depunerea primului ou si stabilizarea pontei.

Am facut aceasta clasificare pentru a –ti arata ca procesul nasterii unei noi matci este compus din cateva etape foarte importante.

Asadar dupa formarea matcii si iesirea ei din botca cele mai importante sunt: alimentatia, caldura si socializarea.

Preponderent pana la imperechere se va hrani mai putin cu laptisor si mai mult cu miere si pastura. In aceste momente interactiunile cu populatia coloniei sunt cu totul altele decat cele de dupa imperechere, matca aflandu-se in perioada de “pubertate”, sau maturare a organelor sexuale.

Dupa imperechere raporturile dintre ea si albine se schimba, si odata cu acestea tipul de hrana.

De-acum incolo este cea mai importanta fiinta din colonie si va primi toata atentia din partea albinelor. Biologic in organismul ei se produc transformari uimitoare, fara de care capacitatea de a depune oua nu ar fi posibila.

Pentru aceasta cel mai important lucru este alimentatia abundenta, constituita numai din laptisor . Conditia principala pentru asigurarea acesteia o reprezinta un numar suficient de albine( 3-5000) si un cules de intretinere/stimulare.

Cartile de apicultura conventionala ne invata ca este suficienta o mana de albine pentru imperecherea unei matci, ceea ce este total gresit. E ca si cum am spune ca pentru o femeie insarcinata un codru de paine e suficient.

Si ne mai invata ceva: sa punem fumidil in fiecare nucleu pentru a elimina predispozitia la puiet varos.

Adica: am o mana de albine care nu se pot ingriji nici macar pe ele, apare umezeala si condensul in zilele sau noptile  mai racoroase, si odata cu ele puietul varos.

Pentru ce sa mai pun fumidil daca eu creez conditiile de aparitie?

Dar pentru ca apicultura conventionala nu ma mai intereseaza de foarte mult timp, iti voi arata cum imbin apicultura biodinamica si ecologica pentru obtinerea materialului genetic de calitate.

Prin prisma celor discutate mai sus folosesc nuclei de imperechere de capacitate a 2-3 rame de ME, ceea ce imi asigura conditiile de mai sus.

Momentan cel putin un fagure din fiecare nucleu este natural, urmand ca in fiecare an sa obtin in cat mai multi nuclei toti fagurii naturali.

Imperecherea matcilor de prasila o realizez in doua moduri:

– in anumite zone izolate, cu trantori selectionati.

– in stupina prin cresterea trantorilor in perioade in care lipsesc in mod natural

Matcile de productie beneficiaza din plin de trantori din stupina mea pentru ca in fiecare colonie am un numar foarte mare de trantori. Am vorbit despre importanta acestora la subiectul “Trantorii fac miere”.

Iata asadar cateva puncte importante din activitatea de crestere a matcilor pe care am vrut sa ti le aduc la cunostinta.

Este esential sa intelegi ca:

– apicultura in modul in care este facuta astazi a dus si va duce la degenerarea albinei, iar cresterea matcilor nu face rabat de la acest dezastru.

– pentru a avea matci de productie de calitate superioara trebuie sa ai selectie naturala pe matcile de prasila si sa obtii aceste matci natural.

– modul in care am fost invatati sa crestem matcile conventional nu face decat sa amplifice dezechilibrele si sa grabeasca aparitia bolilor care se pot instala variabil, de la o generatie  la alta.

– a trata cu antibiotice sau alte medicamente matcile in perioada de formare reprezinta un procedeu pe cat de ineficient pe atat de distructiv.

– matcile de calitate nu se obtin prin metode fizico-chimice sau biologice(hibridari intre diferite rase, modificari genetice, hraniri cu inlocuitori de hrana “complecsi”, tratamente cu substante chimice, etc), ci prin inglobarea metodelor de crestere in principiile apiculturii naturale .

– legea universala a echilibrului ne arata ca punand intr-o parte luam din alta , ajungand astfel la situatii limita gen fenomenul CCD, de exemplu.

Aboneaza-te la newsletter pentru a afla cele mai noi si cele mai interesante articole si informatii din domeniul apiculturii.  Completeaza formularul din dreapta, unde trebuie sa introduci  un nume si adresa ta de mail . Dureaza doar câteva clipe.